Extras din subcapitolul „În pustia Carantaniei”

„E bine de observat că Iisus Hristos, întrupat în om adevărat, a biruit pe
diavolul ca om, iar nu ca Dumnezeu; căci cu puterea de la Dumnezeu, ca
fulgerul l-a aruncat din ceruri (Luca 10, 18). Iisus a venit să se lupte cu
diavolul, ca un om adevărat, întrucât numai aşa ne putea ne putea împinge la
toată îndrăzneala câtă trebuie; iar câştigând – ca om – o biruinţă
desăvârşită asupra lui, biruinţa ne-a dat-o nouă, în dar, dar numai dacă ne
luptăm şi noi ca El. Cu biruinţa Sa, Mântuitorul ne-a învăţat şi pe noi
meşteşugul războirii, ne-a dat cunoştinţa şi ne-a dat puterea; El e modelul
de luptă, cât ţine cărarea. Mântuitorul de aceea a şi venit, ca să sfărâme
lucrurile diavolului (Ioan 3, 8 ) şi să surpe stăpânirea lui în care ţinea pe
oameni. Astfel, când L-a ispitit, în pustia Carantaniei (Luca 4, 1-13), ca
să facă din pietre pâini, căci flămânzise, El l-a bătut cu Scriptura,
zicând: Scris este că nu numai cu pâine se va hrăni omul, ci cu orice cuvânt
al lui Dumnezeu! Dar diavolul n-a renunţat la luptă, ci L-a ispitit iarăşi
cu strălucirea tuturor împărăţiilor pământului – cu slava puterii politice –
zicând Domnului: Ţie îţi voi da toată puterea şi strălucirea ei, căci mie-mi
este dată şi o dau cui vreau. Deci, dacă Tu te vei închina mie, toată ţi-o
dau Ţie. Privitor la aceste cuvinte semeţe ale ispititorului , Sf. Chiril al
Ierusalimului se întreabă dacă a minţit Satana atunci, sau, silit de
prezenţa lui Dumnezeu, a spus adevărul? (Sf. Chril al Ierusalimului,
Catehezele, în Izvoarele Ortodoxiei, Bucureşti, 1943, vol. 6, Cateheza VIII,
pp. 205-206). Ci răspunzând Iisus, l-a bătut, grăind din Scripturi: Scris
este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai pe El unul să-L
slujeşti ( Luca 4, 8). Când s-a văzut diavolul bătut din Scripturi a luat şi
el Scriptura, căci ştie şi el Scriptura, însă diavoleşte, deoarece mintea
lui, fiind nebună, strâmbă înţelesul oricărui cuvânt, de vreme ce le nu stă
în adevăr, ci în minciună. Aşa, Îl duce pe Iisus pe aripa templului din
Ierusalim, zicându-I: Dacă eşti tu Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos,
căci este scris că îngerilor Săi va porunci pentru Tine, ca să Te păzească
şi Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să Te izbeşti cu piciorul de vreo
piatră. Atunci Iisus i-a tăiat scurt şi ispita aceasta, răspunzându-i: S-a
zis în lege să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău! Şi după ce sfârşi toată
ispita, diavolul se duse de la El până la o vreme. Semn că a mai venit şi
sub altă formă.”

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, Cărarea Împărăţiei, Editura Sfintei Episcopii
Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: